|
Art.101 (1) Prezentul titlu reglementeaza structura, functiile, organizarea si functionarea învatamântului superior din România. (2) Învatamântul superior este organizat în universitati, academii, institute, scoli, conservatoare si altele asemenea. (3) Institutiile de învatamânt superior pot fi publice sau particulare. Ele sunt persoane juridice de utilitate publica, au caracter non-profit si sunt apolitice. Art.102 (1) Învatamântul superior se poate organiza doar în institutii de învatamânt superior care au obtinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarea, potrivit legii. (2) Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de catre stat numai în cazul în care sunt eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de catre institutii de învatamânt superior acreditate. Art.103 (1) Sistemul national de învatamânt superior include toate institutiile de învatamânt superior acreditate. O institutie de învatamânt superior autorizata sa functioneze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine membra a sistemului national de învatamânt superior numai dupa acreditare. (2) Institutiile de învatamânt superior din strainatate, recunoscute legal, ca atare, în statul de origine, pot organiza filiale pe teritoriul României, numai prin hotarâre a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în baza unei metodologii specifice aprobate prin hotarâre de guvern. (3) Institutiile de învatamânt superior românesti pot organiza, în România sau în alte state, programe de studii comune cu institutii de învatamânt superior din strainatate, recunoscute ca atare de statul de origine. Aceste programe trebuie sa respecte reglementarile legale în vigoare în România si în statul de origine. Art. 104 Misiunea învatamântului superior este de a genera si transfera cunoastere catre societate prin: a) formare initiala si continua la nivel universitar, în scopul dezvoltarii personale, insertiei profesionale a individului si satisfacerii nevoii de competenta a mediului socioeconomic; b) cercetare stiintifica, inovare si transfer tehnologic, creatie individuala si colectiva, în domeniul stiintelor si ingineriei, artelor, literelor, asigurarea performantelor si dezvoltarii fizice si sportive, precum si prin valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora; Art. 105 (1) Sistemul national de învatamânt superior se bazeaza pe urmatoarele principii: a) principiul autonomiei universitare; b) principiul libertatii academice; c) principiul raspunderii publice; d) principiul asigurarii calitatii; e) principiul echitatii; f) principiul eficientei manageriale si financiare; 39 g) principiul transparentei; h) principiul respectarii drepturilor si libertatilor studentilor si ale personalului academic; i) principiul independentei de ideologii, religii si doctrine politice; j) principiul libertatii de mobilitate nationala si internationala a studentilor, cadrelor didactice si cercetatorilor. (2) În învatamântul superior nu sunt admise discriminari pe criterii de vârsta, nationalitate, etnie, sex, origine sociala, orientare politica sau religioasa, orientare sexuala sau alte tipuri de discriminare, cu exceptia celor prevazute de lege. Art. 106 (1) În institutiile de învatamânt superior publice învatamântul este gratuit, în limita locurilor alocate anual de guvern, si cu taxa. (2) În institutiile de învatamânt superior particulare, învatamântul superior este cu taxa. (3) Institutiile de învatamânt superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor, care sunt decise de Senatul universitar, potrivit legii si au obligatia sa le comunice tuturor celor interesati. Art.107 (1) Calificarile dobândite de absolventii programelor de studii sunt atestate prin diplome, certificate si alte acte de studii eliberate numai de catre institutiile de învatamânt superior acreditate. (2) Diplomele nu pot fi emise decât pentru programele de studii acreditate. Nerespectarea acestei prevederi este considerata infractiune si se pedepseste conform legii. Art. 108 Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este autoritate de stat si este abilitat sa urmareasca si sa controleze aplicarea si respectarea reglementarilor legale în domeniul învatamântului superior si sa aplice, daca e cazul, sanctiuni. De asemenea, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului controleaza modul în care universitatile îsi exercita autonomia universitara si îsi asuma misiunea generala si pe cea proprie si îsi exercita raspunderea publica. Art. 109 (1) Institutiile de învatamânt superior au patrimoniu propriu si îl gestioneaza conform legii; (2) Institutiile de învatamânt superior publice se înfiinteaza la initiativa si cu resursele Guvernului; (3) Institutiile de învatamânt superior particulare se înfiinteaza la initiativa si cu resursele unor persoane fizice, grup de persoane fizice, asociatii sau fundatii, numiti în continuare fondatori. Fondatorii au dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile pe care le-au adus la fondarea institutiei de învatamânt superior. Bunurile mobile sau imobile dobândite dupa înfiintarea universitatii, din taxele de studii platite de studenti, sunt bunuri publice care apartin institutiilor de învatamânt superior particular pe perioada functionarii si care, in caz de desfiintare sau lichidare, ramân în patrimoniul public, nu se înstraineaza si se aloca altor institutii de învatamânt superior. Art.110 (1) Autonomia universitara si libertatea academica sunt garantate prin lege. Institutiile de învatamânt superior se organizeaza si functioneaza independent de orice ingerinte ideologice, politice sau religioase. (2) Autonomia universitara da dreptul comunitatii universitare sa-si stabileasca misiunea proprie, strategia institutionala, structura, activitatile, organizarea si functionarea proprie, cu respectarea stricta a legislatiei în vigoare. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprima în carta universitatii, aprobata de senatul universitar, în concordanta stricta cu legislatia in vigoare. 40 (4) Autonomia universitara se exercita numai cu conditia asumarii raspunderii publice. Art.111 Raspunderea publica obliga orice institutie de învatamânt superior, publica sau particulara: a) sa respecte legislatia în vigoare, carta proprie si politicile nationale si europene în domeniul învatamântului superior; b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor în vigoare referitoare la asigurarea calitatii în învatamântul superior; c) sa respecte politicile de echitate si etica universitara, cuprinse în codul de etica si deontologie profesionala aprobat de senatul institutiei de învatamânt superior; d) sa asigure eficienta manageriala si eficienta cheltuirii banului public; e) sa asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale, conform legislatiei în vigoare; f) sa respecte libertatea academica a personalului didactic si de cercetare, precum si drepturile si libertatile studentilor. Art.112 (1) În cazul în care se constata nerespectarea obligatiilor stipulate în art. 111, Ministerul Educatiei, Cercetarii Tineretului si Sportului aplica, în termen de maximum 3 luni, la urmatoarele masuri: a) revocarea ordinului de confirmare a rectorului. Pâna la confirmarea unui nou rector de catre ministrul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, în termen de maximum 3 zile de la data revocarii, senatul are obligatia sa desemneze un prorector care reprezinta universitatea si devine ordonator de credite dupa emiterea Ordinului de Ministru. Dupa finalizarea procedurilor de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale, în termen de 3 luni senatul trimite spre confirmare ministrului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului numele unui nou rector. b) reducerea sau eliminarea temporara sau definitiva a accesului la finantarile din surse publice; c) initierea unui proiect de lege de preluare sau fuziune a institutiilor de învatamânt superior slab performante de catre cele performante; d) initierea unui proiect de lege de desfiintare a institutiei de învatamânt superior în cauza. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii Tineretului si Sportului va asigura protectia intereselor, a drepturilor si libertatilor cadrelor didactice, personalului auxiliar, tehnicadministrativ si ale studentilor înscrisi la institutiile de învatamânt superior sanctionate. Art.113 (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, statiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, gradinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor si clinicilor universitare, caselor studentilor, dotarilor de orice fel si cu orice destinatie, folosite de institutia de învatamânt superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptatita sa le utilizeze. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile si dotarile aferente care apartin Ministerului Sanatatii si ministerelor cu retea sanitara proprie, în care se desfasoara învatamântul medical superior, precum si spatiile care apartin Ministerului Apararii si Ministerului Administratiei si Internelor în care se desfasoara învatamânt militar. (3) Spatiul universitar este inviolabil. Accesul în spatiul universitar este permis numai în conditiile stabilite prin lege si prin carta universitara. Art.114 (1) Comunitatea universitara este constituita din studenti, personal didactic si de cercetare, personal auxiliar si tehnico-administrativ care are contract de munca cu universitatea. (2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane carora li s-a conferit calitatea de 41 membru al comunitatii universitare prin hotarâre a senatului universitar. (3) Membrii comunitatii universitare au drepturile si îndatoririle stabilite prin reglementarile legale în vigoare, si prin carta universitara. Art.115 (1) Carta universitara prezinta reflecta optiunile majore ale comunitatii universitare si se aplica în tot spatiul universitar (2) Carta universitara trebuie sa se refere, în mod expres la: a) modalitatile de desemnare si revocare a mandatelor structurilor si organismelor de conducere ale universitatii si a oricarui membru al acestora, în conformitate cu legislatia în vigoare; b) situatiile de conflicte de interese si incompatibilitati, incluzând prevederea ca în aceeasi universitate nu pot ocupa simultan functii de conducere, la oricare nivel, afini si rude de grad inclusiv II; c) conditiile si modul de desfasurare a concursurilor de selectie a personalului didactic, de cercetare, auxiliar si tehnico-administrativ; d) modul în care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor universitatii; e) conditiile în care se constituie fondurile proprii si stabilirea în mod independent a destinatiei acestora si a conditiilor în care sunt utilizate; f) conditiile în care se pot încheia contracte cu institutiile publice si cu alti actori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentala si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii universitare; g) conditiile în care universitatea se poate asocia cu alte institutii de învatamânt superior sau alte organizatii pentru îndeplinirea misiunii sale; h) modalitatile în care se pot construi, detine si folosi elementele aferente bazei materiale a universitatii, necesare educatiei si cercetarii stiintifice; i) modalitatile în care se deruleaza actiunile de cooperare internationala a institutiei de învatamânt superior, încheierea de contracte si participarea la organizatiile europene si internationale; j) modalitatile de colaborare dintre structurile de conducere ale universitatilor si sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic si administrativ si cu organizatiile studentesti legal constituite. k) orice alte aspecte socotite relevante de catre senatul universitar, ce corespund legislatiei în vigoare. (3) Carta se elaboreaza si se adopta de catre senatul universitar în termen de maximum 6 luni de la promulgarea prezentei legi. (4) Carta universitara nu poate avea prevederi contrare legislatiei în vigoare. Nerespectarea legilor în continutul cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. (5) Carta se avizeaza de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii Tineretului si Sportului. Art.116 (1) Institutiile de învatamânt superior pot înfiinta, singure sau prin asociere, societati comerciale, fundatii sau asociatii, cu avizul Ministerului Educatiei, Cercetarii Tineretului si Sportului. Conditia ca acestea sa se înfiinteze este aceea ca ele sa contribuie la cresterea performantelor institutiei si sa nu influenteze negativ în niciun fel activitatile de învatamânt, cercetare si consultanta. (2) Institutiile de învatamânt superior pot constitui consortii, inclusiv cu unitatile de cercetare-dezvoltare, în baza unui contract de parteneriat, conform legislatiei în vigoare. Art.117 (1) Institutiile de învatamânt superior adopta un cod de etica si deontologie profesionala universitara. Acesta face parte din carta universitatii. (2) Rectorul universitatii are obligatia sa prezinte, la finalul fiecarui an calendaristic, 42 un raport privind starea universitatii. Raportul va fi facut public si transmis tuturor partilor interesate. (3) Raportul anual al Rectorului este o componenta a raspunderii publice si constituie o conditie fundamentala pentru accesul la finantarile din bugetul public.
|
